Sistemele autonome sunt sistemele tehnice care imită comportamentul autonom al corpului uman și care pot să acționeze fără intervenție umană. Atingerea nivelului de independență totală față de om se face prin trecerea sistemului prin mai multe niveluri de automatizare (în etapele sale de dezvoltare) după cum se poate observa în figura de mai jos:
Exemplul din figura de mai sus se referă la vehiculele autonome, dar conceptul poate fi extins către toate sistemele inteligente specifice domeniului transporturilor (ITS – Intelligent Transport Systems).
Câteva linkuri interesante de unde se pot extrage informații de bază legate de vehicule/sisteme automate și/sau autonome:
MaaS este un concept nou și vechi, în același timp. Este nou datorită faptului că actualele tehnologii permit achiziția datelor în timp real și găsirea unor soluții multimodale de mobilitate care să acopere cât mai mult cererea de mobilitate și vechi datorită faptului că MaaS nu face altceva decât să optimizeze modul în care călătorii caută, și găsesc, să-și satisfacă nevoile de mobilitate (cu sau fără instrumente și tehnologii).
MaaS reușește să construiască un sistem care va funcționa similar cu modalitate de satisfacere a nevoii de mobilitate pe care fiecare dintre noi o avem în minte când vrem să călătorim. Cum funcționează această modalitate de acoperire a nevoii de mobilitate? Un omuleț vrea să călătorească de acasă la birou și începe să deruleze în minte soluțiile de mobilitate care îi sunt la îndemână. Cu alte cuvinte face o analiză a datelor culese până la acel moment (date de trafic, servicii de transport, căi de transport, infrastructură de transport, timpi de călătorie, tarife de transport etc.). Aceste date puse cap la cap îi oferă călătorului o imagine a serviciilor de transport la care are acces (fizic, economic, cultural, social etc.) și, pornind de la această imagine, va construi o rută multimodală (sau mai multe) care să îi acopere nevoia de mobilitate. Principalul dezavantaj îl constituie faptul că datele sunt relativ exacte și construirea rutei multimodale este relativ apropiată de realitate. Principalul avantaj îl constituie faptul că soluția găsită este foarte apropiată de personalitatea celui care gândește acea rută.
Platformele MaaS colectează date în timp real de la furnizorii de servicii de transport și oferă călătorilor soluții multimodale de mobilitate pe baza unor cerințe generale. Principalul dezavantaj îl constituie faptul că platforma MaaS este departe de a satisface nevoile fiecărui individ și acoperă categorii generale de nevoi. Principalul avantaj este acela că datele utilizate în stabilirea rutelor sunt foarte exacte și în timp real (evident, acest aspect ține de modul în care este implementată platforma MaaS) și rutele multimodale corespund realității.
Soluția magică ar fi combinarea vechiului cu noul într-o platformă MaaS în care utilizatorii să participe activ.
Un concept nou se conturează în domeniul mobilității, este vorba de METROISATION. Acesta se referă la furnizarea de servicii de mobilitate, similare cu cele ale metroului, de către operatorii de transport feroviar din zonele metropolitane (o traducere, un pic forțată, ar fi METROIZAREA transportului feroviar).
Această abordare poate fi o soluție și pentru București și zona metropolitană București-Ilfov. Chitila, Buftea, Domnești, Fundulea pot fi acoperite de astfel de servicii de transport pe calea ferată, care sa aibă caracteristicile și nivelul serviciului specifice transportului cu metroul.
Infrastructura feroviară din zona metropolitană a Bucureștiului permite implementarea unui astfel de concept (linia CF de centură și liniile radiale pot fi exploatate în această direcție). Distanța București Nord – Halta Domneștii de sus (Zona Prelungirea Ghencea-Domnești) e parcursă de trenul R9347, operat de CFR Calatori, în 26 minute.
Conceptul de smart city reprezinta o provocare atat prin prisma definirii lui, cat si prin prisma implementarii acestuia, in ideea dezvoltarii unui oras inteligent.
Definitiile date orasului inteligent sunt, in general, partizane. Fiecare breasla hotarand care e cea mai buna definitie. Avem un smart city plin de tehnologie, altul plin de pietoni , un altul plin de buna guvernare etc. Uitam, de fapt, ca orasul apare in jurul oamenilor si e oglinda acestora. Orasul e cu atat mai inteligent cu cat locuitorii sai sunt mai inteligenti.
Niste prieteni graviteaza in jurul conceptului de happy city care ar reprezenta urmatorul nivel. Cat de fericite pot fi orasele cu locuitori tristi? Unde sunt teatrele, muzica, arta?
Concluzia celor de mai sus ar fi: Daca vrem orase inteligente si orase fericite trebuie sa avem grija de locuitorii acestora, ca ei sa traiasca fericiti si sa se comporte inteligent in ceea ce fac in fiecare clipa. Locuitorii oraselor ar trebui hraniti, ingrijiti, educati inainte de a le construi un mediu SF in care sa insiram tehnologii avansate.
Mobilitatea urbana cunoaste transformari radicale datorita cererii tot mai mari de servicii de mobilitate si datorita limitarilor sistemelor de transport urbane. Conceptul de micromobilitate sau mobilitatea asigurata de vehicule usoare (aici se poate avea in vedere si mersul pe jos) pe distante scurte prinde din ce in ce mai mult, datorita faptului ca poate fi liantul intre diferitele moduri de transport din spatiile urbane.
Trotinetele ca vehicule principale ale conceptului de micromobilitate au o serie de avantaje: consum si volum reduse, usurinta in manevrare, acces facil pe toate caile de transport, viteza de deplasare rezonabila pe distante scurte si o serie de dezavantaje: siguranta relativ scazuta (nu este obligatorie purtarea echipamentului de protectie), manevrarea nesigura in conditii meteo dificile, lipsa cunostintelor de legislatie rutiera a utilizatorilor de trotinete, lipsa reglementarilor privind circulatia trotinetelor.
In acest moment se pot defini doua directii principale de integrare a micromobilitatii:
integrarea cu alte moduri de transport pentru asigurarea serviciilor de calatorie multimodale
integrarea cu cladirile inteligente pentru extinderea ariei de influenta/atractie a cladirilor
Pentru o dezvoltare sustenabila a acestui concept este nevoie de cel putin urmatoarele:
reguli si legislatie specifica
educatie rutiera
integrare in sistemul urban (inclusiv parcari dedicate)
Sistemele inteligente pentru transporturi sunt aplicații ale electronicii, IT-ului și comunicațiilor în domeniul transporturilor care au ca obiective majore diminuarea efectelor negative ale activității de transport (accidente, pierderi materiale, costuri suplimentare, poluare) și creșterea eficienței acestei activități.
Termenul de Intelligent Transportation Systems (ITS) a apărut în Statele Unite și a fost, inițial, utilizat în transportul rutier pentru a defini echipamentele și instalațiile de semaforizare și management de trafic. “Inteligența” la acel moment era dată de utilizarea electronicii în domeniul transporturilor și a fost mai mult un termen impus de marketing și nu un termen impus de tehnologie.
Multe aplicațiilor ITS din acest moment apelează la soluții bazate pe inteligență artificială (AI – Artificial Intelligence), Data Mining, Big Data și așa numitele smart technologies. Acest lucru face ca termenul de Sisteme Inteligente pentru Transporturi să fie definit de tehnologiile utilizate și nu de instrumente de marketing.
Mobilitatea este capacitatea oamenilor de a se misca (sau a marfurilor de a fi miscate) liber si usor. Conceptul de mobilitate poate fi mai usor inteles prin prisma indicatorilor cu care se poate masura mobilitatea: numar de calatorii, timpi de calatorie, numar de vehicule, timp de transfer, cheltuieli cu activitatea de transport etc.
Mobilitatea marfurilor si persoanelor constituie una dintre cele mai mari provocari actuale datorita atat efectelor negative generate de miscarea diverselor vehicule cat si efectelor pozitive (acces la resurse, dezvoltare etc.).
Mobilitatea inteligenta (sau smart mobility, termen pe care il voi folosi in continuare) este caracterizata de urmatoarele:
reducerea la minim a efectelor negative: poluare, accidente, costuri ( un exemplu il constituie Vision Zero )
maximizarea efectelor pozitive: timpi de calatorie, scaderea costurilor de transport, integrarea transportului cu alte activitati (Smart Logistics)
integrarea modurilor de transport (Mobility as a Service – MaaS)
integrarea cu alte sisteme (conceptul de Smart City)
